Aproape orice organizație.
Dacă aveți clienți, angajați sau parteneri persoane fizice, prelucrați deja date cu caracter personal. Nu contează mărimea firmei.
Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal a intrat în vigoare pe 23 august 2026 și a înlocuit Legea nr. 133/2011. Transpune Regulamentul european 2016/679, cunoscut ca GDPR. Dacă filmați clienți sau angajați, prelucrați date cu caracter personal — iar de acum aveți obligații concrete. Mai jos sunt, pe scurt și cu articolele în față, cele care ating o afacere obișnuită.
Pagina rezumă textul legii și materialele Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. Nu este consultanță juridică; pentru situația dumneavoastră concretă, întrebați un jurist.
Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 367-369, articolul 574, pe 23 august 2024, cu intrare în vigoare la doi ani după publicare. Până atunci s-a aplicat Legea nr. 133/2011. Noutățile care contează practic sunt evidența activităților de prelucrare, evaluarea impactului, notificarea incidentelor și responsabilul cu protecția datelor.
Dacă aveți clienți, angajați sau parteneri persoane fizice, prelucrați deja date cu caracter personal. Nu contează mărimea firmei.
O înregistrare video în care se poate recunoaște un om este dată cu caracter personal. Camerele nu sunt o excepție de la lege.
Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal primește sesizările, verifică și aplică sancțiunile.
Lista de mai jos urmează articolele legii. Nu acoperă tot textul, ci ce atinge o afacere obișnuită care are camere, clienți și angajați.
Legalitate, echitate și transparență; limitarea scopului; reducerea la minim a datelor; exactitate; limitări legate de stocare; integritate și confidențialitate; responsabilitate.
Fiecare prelucrare trebuie să se sprijine pe cel puțin unul dintre temeiurile prevăzute de lege. Fără temei, prelucrarea este nelegală, oricât de utilă ar fi.
Ce date colectați, de ce, cât le păstrați și ce drepturi au. Centrul spune explicit că nu e nevoie de texte juridice ample — e suficient un mesaj clar și de bună-credință.
Informare, acces, ștergere și celelalte. Cererea nu poate fi ignorată: se înregistrează și primește răspuns în cel mult o lună de la primire.
Datele de contact ale operatorului, activitățile și scopurile, categoriile de date și de persoane, destinatarii, transferurile internaționale, durata de stocare și măsurile luate.
Parole sigure, acces limitat, copii de rezervă, actualizări. Centrul subliniază că nu se cer soluții costisitoare, ci grijă constantă.
La o încălcare a securității datelor, Centrul se notifică în termen de 72 de ore. Pregătirea dinainte contează mai mult decât reacția.
Contabil extern, firmă IT, servicii în cloud — dacă ating datele, responsabilitățile se stabilesc în contract.
Obligatoriu în anumite cazuri, printre care activitatea principală care constă în monitorizarea sistematică și pe scară largă a persoanelor. Unde nu e obligatoriu, rămâne recomandat.
Aici trebuie spus limpede un lucru: Legea nr. 195/2024 nu are un articol dedicat supravegherii video. Nu există un capitol „camere". Regulile se aplică prin prevederile generale de mai sus, iar asta e important de știut înainte să căutați un text care nu există.
Scopul trebuie scris și trebuie să se sprijine pe un temei din articolele 6, 9 și 10. „Așa se face" nu este temei.
Articolul 12 cere ca oamenii filmați să știe cine îi filmează, de ce, cât timp se păstrează imaginile și ce drepturi au. Pentru clienți, asta înseamnă un anunț vizibil la intrare.
Angajatul e în raport de subordonare, deci consimțământul lui nu e considerat liber exprimat. Temeiul pentru monitorizarea la locul de muncă se construiește altfel, iar asta e interpretarea consacrată sub GDPR, pe care legea îl transpune.
Nota completă: [adresa paginii sau „la casă”]
Afișul spune cine filmează, de ce, cât se păstrează imaginile și ce drepturi are omul filmat, apoi trimite la nota completă. Completați câmpurile dintre paranteze cu datele firmei. Pentru situația concretă, întrebați un jurist.
Un detaliu care prinde multe firme pe picior greșit: dacă activitatea dumneavoastră principală constă în monitorizarea sistematică și pe scară largă a persoanelor, articolul 37 cere desemnarea unui responsabil cu protecția datelor. Pentru un magazin obișnuit cu câteva camere asta nu se aplică; pentru o rețea care monitorizează continuu, întrebarea merită pusă unui jurist.
Pentru angajați, toate regulile — temeiul, afișul, spațiile interzise, sunetul, camera ascunsă — sunt adunate pe pagina despre camerele video la locul de muncă.
Vizor este analiză video pe camerele pe care le aveți deja: numără câți oameni intră, pe unde trec, cât așteaptă la casă. Ce ne interesează aici e că dumneavoastră alegeți în ce regim juridic intrați, iar alegerea se vede în ce trebuie să documentați.
Implicit, sistemul urmărește siluete și scoate numere: câți au intrat, în ce zone au stat, cât a durat coada. Nimeni nu e identificat, nu se construiește niciun profil și nu există rapoarte pe persoană. Rămâneți la obligațiile generale — temei, informare, durată de stocare, securitate.
Dacă înregistrați angajați în sistem, ei sunt recunoscuți și traseele lor primesc numele: ore, zone, timp de prezență. Aici intrați în monitorizare individuală, cu tot ce cere: temei documentat, evaluare de impact, informarea fiecărui angajat. Amprenta facială este dată biometrică.
Dacă nu vreți regimul greu, răspunsul e simplu: lăsați angajații neînregistrați. Sistemul funcționează la fel pentru numărat clienți, conversie și coadă — identitatea nu e necesară pentru niciuna dintre ele.
Articolul 88 prevede două niveluri, iar se aplică valoarea cea mai mare dintre sumă și procentul din cifra de afaceri.
Pentru încălcările din prima categorie.
Pentru încălcările mai grave.
Amenzile intră treptat (articolul 90 alin. (4)): în primul an de la 23 august 2026 se aplică 10% din amenda stabilită de Centru, în al doilea an 40%, iar din al treilea an întreaga sumă.
Ce e voie, unde e interzis, ce scrie pe afiș și cât se păstrează imaginile, după Legea 195/2024.
Citiți →Prezența angajaților din camerele existente, fără cititoare și fără cartele.
Citiți →Barieră infraroșie, senzor 3D sau camerele existente: ce măsoară fiecare și cât costă.
Citiți →Câți intră, câți sunt deserviți la ghișeu și cât așteaptă. Instalare reală în farmacii din Moldova.
Citiți →