Cum funcționează un contor de persoane?
Depinde de tip. Bariera infraroșie numără întreruperile unui fascicul întins peste ușă. Senzorul 3D montat pe tavan măsoară distanța până la creștetul oamenilor și îi separă chiar dacă trec împreună. Numărarea prin Wi‑Fi ascultă semnalele telefoanelor. Analiza video citește imaginea camerei și urmărește oamenii în cadru. Toate dau la final aceeași formă de cifră — câte treceri printr-o linie — dar se deosebesc prin ce pot distinge: direcția, grupurile, angajații, copiii în cărucior.
Ce tipuri de contoare de persoane există?
Cinci, în practică: bariera infraroșie cu unul sau două fascicule, senzorul stereo 3D de tavan, numărarea prin semnalul telefoanelor (Wi‑Fi sau Bluetooth), numărarea manuală cu clicker, și analiza video pe camerele de supraveghere existente. Primele două se montează la ușă și văd numai ușa. Ultima vede tot ce vede camera: intrarea, coada, culoarul, raftul.
Ce înseamnă un contor de persoane bidirecțional?
Unul care numără separat intrările și ieșirile, nu doar trecerile. Bariera infraroșie are nevoie pentru asta de două fascicule și deduce direcția din ordinea în care sunt întrerupte; senzorul 3D de tavan și analiza video văd direcția direct. Diferența contează când vreți să știți câți oameni sunt înăuntru într-un moment anume — pentru capacitatea sălii sau pentru câte case deschideți —, fiindcă asta se obține scăzând ieșirile din intrări. Pentru conversie ajung intrările.
Unde se montează un contor de persoane?
Bariera infraroșie se prinde de tocul ușii, la înălțimea pieptului: emițătorul pe o parte, reflectorul sau receptorul pe cealaltă. Senzorul 3D se montează pe tavan, exact deasupra intrării, la înălțimea cerută de producător, cu cablu și alimentare. La intrările late sau duble se pun mai multe aparate. La analiza video nu se montează nimic, dacă o cameră existentă vede intrarea; altfel se adaugă o cameră obișnuită deasupra ușii.
Cât costă un contor de persoane?
Un contor de trecere se plătește o dată, per ușă, plus montaj: aparat, cablu, alimentare, manoperă. Trei intrări înseamnă trei aparate, iar la fiecare reamenajare montajul se reface. Analiza video pe camerele existente se plătește pe locație, lunar, și de obicei fără hardware, fiindcă folosește camerele deja instalate. Noi nu vindem pachete standard: ne uităm întâi la o locație, scriem ce se poate măsura acolo, apoi facem oferta.
Un senzor infraroșu numără corect?
Pentru un om care intră singur, da. Pentru doi oameni care intră umăr la umăr, nu: fasciculul se întrerupe o dată, deci se numără o persoană. Un singur fascicul nu știe nici direcția — intrarea și ieșirea arată la fel. Cu două fascicule direcția se deduce din ordinea întreruperilor. E cea mai ieftină soluție și cea mai sensibilă la aglomerație, adică se înșală exact în orele care vă interesează cel mai mult.
Ce este un contor stereo 3D de tavan?
Un aparat cu două obiective, montat exact deasupra intrării, care calculează din diferența dintre cele două imagini distanța până la fiecare punct. Vede oamenii de sus ca niște movile și îi separă chiar când trec lipiți. Știe direcția, deci numără separat intrările și ieșirile. Pentru numărat o ușă este cel mai precis lucru de pe piață. Limita lui nu e precizia, ci câmpul: vede ușa, și numai ușa.
Se pot număra vizitatorii prin Wi‑Fi?
Se poate, dar cifra nu mai e de încredere pentru o zi anume. Telefoanele își schimbă singure adresa la fiecare căutare de rețea — iPhone și Android o fac din fabrică — deci același telefon apare ca zeci de aparate diferite. Omul cu Wi‑Fi oprit nu se numără deloc, iar trecătorul de pe trotuar sau șoferul oprit la semafor în fața vitrinei se numără. Rămâne utilă pentru tendințe mari, nu pentru conversia de marți.
Se poate lega contorul de casa de marcat sau de programul de gestiune?
Da, și fără asta cifra nu valorează mult. Numărul de vizitatori devine util abia când stă lângă numărul de bonuri din aceeași oră: raportul lor este conversia. Noi luăm bonurile pe ore din programul pe care îl aveți — casă de marcat, program de gestiune sau 1C — și le punem lângă cifra de la intrare, automat. Dacă nu se poate citi direct, se poate încărca un fișier zilnic.
O cameră obișnuită poate fi contor de persoane?
Da, dacă vede intrarea și imaginea e destul de clară. Exact asta face Vizor: rulează pe camerele de supraveghere pe care le aveți deja, indiferent de marcă, și numără oamenii din imagine. Nu se montează aparat la ușă. Unde acoperirea nu ajunge — o intrare pe care n-o vede nicio cameră — se completează cu una‑două camere obișnuite.
Contorul numără și angajații?
Un contor de trecere îi numără, fiindcă nu are cum să-i deosebească: pentru el, orice trup care traversează linia e o cifră. Un vânzător care iese de zece ori pe zi se adună în statistică de zece ori, iar în locațiile mici asta strică vizibil conversia. Vizor recunoaște angajații pe care îi înregistrați dumneavoastră în sistem și îi scoate din cifra de clienți. Clienții nu sunt identificați niciodată.
Ce precizie are numărarea pe camerele existente?
Depinde de ce vede camera, și de aceea nu dăm o cifră unică pe site. O verificăm pe locația dumneavoastră: numărăm de mână câteva ore din zile diferite și punem numărătoarea manuală lângă cifra sistemului, ca să vedeți amândoi abaterea reală, nu una promisă. Verificarea asta face parte din pilot și se repetă până cifrele se așază.
Este numărarea persoanelor pe camere compatibilă cu GDPR?
Poate fi, dar nu în orice formă. Imaginile camerelor sunt date cu caracter personal, fiindcă oamenii din cadru pot fi recunoscuți după înfățișare, deci GDPR se aplică prelucrării lor; cifrele agregate care rezultă, din care nimeni nu poate fi identificat, nu mai cad sub regulament. Ghidul 3/2019 al Comitetului European pentru Protecția Datelor deosebește algoritmii simpli de numărare, mai puțin intruzivi, de tehnicile biometrice. Recunoașterea facială folosită de o firmă privată în scop de marketing sau statistic cere, în cele mai multe cazuri, consimțământul explicit al fiecărei persoane (art. 9), iar monitorizarea sistematică pe scară largă a unui spațiu deschis publicului cere o evaluare de impact (art. 35). În Republica Moldova aceleași reguli se aplică prin Legea nr. 195/2024.